jump to navigation

Romani la Festa dei Popoli, Trento Mai 30, 2008

Posted by Madalina in Italia.
trackback

Primul weekend in Trento a coincis cu Festa dei Popoli, a 9-a editie. Sambata seara am vazut multi negrii maimutarindu-se pe scena montata in Piaza Fieri, in niste costume socant de colorate, masti si peruci, si cu nelipsitii dinti extrem de albi (in contrast). Dansurile lor erau pasionale si primare.

Duminica am iesit cam pe la ora pranzului, pentru ca mi-era foame si in program scria ca se pranzeste. Spre surpriza mea placuta, inca de la coltul strazii am auzit muzica populara romaneasca. Pe scena din piata evolua Romania! In piata multi romani dansau in hora sau aplaudau si un steag mare tricolor flutura printre ei. Sonorizarea foarte buna, la fel si dansurile, chiar si dobrogeana. Tututor parea ca le-a placut. Eu nu cred ca am mai avut ocazia sa vad asa ceva live, ci numai la televizor. Au incheiat cu „Iarba verde de acasa / Sa ma ratacesc prin lume nu ma lasa.”

Romanii:

Comentatoarea a prezentat apoi sora Romaniei, si anume pe Moldova. Alte dansuri, alte cantece. Cel putin 2 cantece interpretate vocal, alaturi de dans. O diferenta remarcabila fata de Romania erau chiuiturile, atat pe scena, cat si din partea publicului. O hora moldoveneasca s-a incins in mijlocul multimii. Dansatorii au incheiat cu un brau moldovenesc de 30 de secunde. Mai multe lacrimi la moldoveni, decat la romani, multe fete rosii. „Ce mi-s de dragi baietii” am auzit o voce de femeie in stanga mea. Mie mi se paruse ca si fetele de pe scena erau dragute.

Moldovenii:

Au urmat apoi multe tari din America Latina si Europa. Ucrainienii au si dansat, dar si cantat ceva patriotic, iar publicul odata cu ei. Asta mi-a amintit de experienta mea de acum 2 ani in Italia, cand am poposit o noapte la o biserica care gazduia romani, moldoveni si ucrainieni. Au astia din urma niste cantece care te fac sa plangi sau sa te bucuri chiar daca nu intelegi versurile.

Mi-au placut si albanezii, care aveau niste costume ca de turci si dansuri ca de greci. Alti fani, alte hore.

Au fost si chinezi, indieni, chilieni, peruani, columbieni, mexicani.

Dar cum mie mi-era foame, am facut o vizita standurilor nationale cu mancare (cam toti aveau meniuri) si suveniruri turistice. Erau 2 randuri lungi, separate de un cort imens amenajat cu banci si mese in interior, pentru mancat. Pe un rand erau tari din Africa si Asia (Tailanda, China, Senegal, Nigeria, Sudan, Martinica, India, Tunisia, Eritrea), iar pe celelalt rand tari din Europa si America Latina (Romania, Moldova, Albania, Rusia, Ucraina, Argentina, Uruguay, Chile, Peru, Columbia, Mexic, Brazilia). Pe partea neagra era mai tiganie, dar costume foarte interesante, multi copii mici si bebelusi legati in cele mai felurite feluri de mamele lor, negrese grase cu cosuri cu obiecte de vanzare pe cap. Multi negrii aliniati pe bancile paralele cu standurile, iar unii dansau. De acolo nu am putut sa mananc nimic, pentru ca era orez, ori prajeli picante, ori dulciuri super dulci. De baut – ceaiuri si cafele. Eu am mancat in partea cealalta urmatoarele: un fel de budinci din Brazilia, una sarata si un dulce (nu foarte dulce din fericire), 2 feluri de preparate din cartofi de la Peru, prea condimentate pentru mine, niste plashinte moldovenesti, scovergi si alte gustarele (erau multe feluri si mici, foarte aratoase). Si romanii si moldovenii aveau sarmale, dar diferite. Romanii aveau sarmale mari in foi de varza, iar moldovenii – sarmale minuscule in foi de vita, asa cum face mama, dupa modelul rudelor ei din Moldova romaneasca. Am baut cvas de la rusi si niste bautura nealcoolica rosie din Mexic. La Mexic scria in spaniola ca mancarea e foarte putin picanta, altfel cred ca nu se atingea nimeni de mancarea lor, tinand cont de faima. La Uruguay se dadea si „mate”, dar eu pana la urma m-am dus in partea cealalta si am cerut niste cafea Touba din Senegal. Era dulce si avea o aroma de lemn. Asa ca am avut meniu complet, sper sa se mai organizeze chestii similare. Se platea in general cat voiai, eu am cheltuit vreo 4 euro. La partea africana, iti cereau in mod expres sa platesti ceva, in partea cealalta erau numai niste cutii in care puteai sa introduci monede.

Oua vopsite si decorate am vazut la Romania si Ucraina (nu mai stiut de Moldova). Moldova aveau decoratii cu struguri de plastic (ei au brand de tara, la ei e simplu), aveau afisati lei moldovenesti, istoria Rep. Moldova. Informatii turistice erau cam peste tot. La rusi gaseai papusi, mancare aproape deloc, cred ca vodka nu aveau voie sa dea, spre nenorocul lor. La Brazilia erau niste tipe care aratau super bine, chiar daca cam negre, nu stiu cum reusesc. De fapt, si pe partea africana, erau multe negrese aranjate si machiate. Unele tari aveau si desene cu localizarea pe harta lumii.

Pe total, toti si-au dat interesul sa prezinte ce au ei mai frumos din tara lor. Toate costumele aratau ca scoase din cutie, atat ale dansatorilor, cat si ale celor de la stand. Bine organizat, unul dintre primele lucruri bune pe care le-am vazut in Trento pana acum.

Melancolie:

Comentarii»

No comments yet — be the first.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: