Regizorul Savel Stiopul a murit septembrie 30, 2007
Posted by Madalina in Noutati, Oameni, Romania.add a comment
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace… Un om plin de viata care merita sa fie nemuritor! Astazi a fost inmormantat si tot nu-mi vine sa cred si sa accept ca nu ne va mai vizita de Craciun si Paste impreuna cu frumoasa lui sotie si ca nu ne va mai incanta cu istorisirile lui extraordinare. Cata inteligenta, ce minte vie, ce trecut si cate planuri de viitor! Era un om in plina activitate, cum asa cum multi tineri nu sunt. Si modest. Si mai presus de toate, isi dorea foarte mult sa traiasca si raspunsese entuziast la invitatia mea in Spania… A zis ca vine cu trenuri si tot vine… Si era numai mai putin de un an inaintea mortii lui… Daca a avut vreo boala grava, noi nu am stiut si nici nu a aratat.
El este cel care l-a lansat pe Sergiu Nicolaescu intr-un film. O recunoaste intr-un interviu de anul trecut:
“Totusi, n-a fost ideea mea sa ajung si actor. Prima data am jucat din cauza lui Titus Popovici, care mi-a propus sa joc. Am avut si doua propuneri sa fac film chiar inainte de a face Dacii (lungmetrajul sau de debut – n.r.), de la Savel Stiopul si de la Dinu Cocea, doi regizori care ma stiau si care m-au pus sa dau proba de actorie. Savel ma alesese pe mine. “
El a descoperit-o pe Irina Petrescu, ca si pe multi altii. Ea spune:
“(…)Acolo, la restaurant, a trecut de cateva ori pe langa masa noastra un domn cu barba si ochelari care, la un moment dat, dupa al doilea, al treilea, al patrulea parcurs, s-a oprit in dreptul nostru si s-a adresat tatalui meu in soapta. Eu n-am priceput ce vorbeau, dar la un moment dat, el s-a prezentat cu voce tare, iar tata ne-a spus ceva in genul: “Domnul regizor vrea sa-i faca o proba fotografica Irinei saptamana viitoare”. Era Savel Stiopul care pregatea un film dupa Marin Preda.
(…….)
Am fost incurajata si chiar pregatita de Savel Stiopul, care tinea mortis: ‘Tu trebuie sa intri la Institut!’.“
Un articol recent e aici.
Maestre, aici pe pamant sunt oameni care va iubesc si nu va vor uita niciodata!
LATER EDIT:
Un frumos articol in ziarul Ziua:
Muixeranga septembrie 28, 2007
Posted by Madalina in Castele umane, Spania.add a comment
Hai ca blogul meu a devenit enciclopedia castelelor umane! Pe scena intra acum Muixeranga, traditia valenciana (si nu catalana) a castelelor umane. Asa cum scriam in insemnarea in engleza, Muixeranga e mai vechi decat castelele catalane, iar scopul lor nu e de a construi castele cat mai inalte ca la catalani, ci de a infaptui o figura artistica, ca un arbore de pilda. Arata mai caraghios, iar muzica lor e diferita fata de castells catalans. Nu par atat de falnici si de mandrii precum cei din Catalunya.
Am cautat niste exemple in care sa se vada cat mai bine:
10 turnuri cu 3 nivele:
In nici unul dintre filmulete nu am observat comentarii de genul celor catalan-nationaliste, nici macar sa sustina ca de fapt ei au fost primii!
Inca doua: (mai mult…)
Iarasi castele septembrie 28, 2007
Posted by Madalina in Castele umane, Spania.add a comment
Alte linkuri pe youtube cu castele umane:
Santa Tecla 2006, Tarragona, castele umblatoare, care e mult mai bun decat al meu:
http://www.youtube.com/watch?v=2GEKhwTeNSE
Tot de Santa Tecla de anul trecut, in Plaza de la Font, constructia si deconstructia unui castel:
http://www.youtube.com/watch?v=bqFKmIZJQkc
…. si nenumarate altele.
De exemplu, asta e un castel gras cu 10 nivele:
(Absolut toate filmuletele astea au urmatorul gen de comentarii: FREEDOM FOR CATALONIA!, Catalan Countries are not Spain nor France, Catalonia is no Spain!,Visca la cultura catalana!, Visca Catalunya lliure! etc etc )
Hotul septembrie 28, 2007
Posted by Madalina in Ciudat, Eu, Oameni, Spania.add a comment
In ultimele nopti, cu exceptia noptii trecute, nu prea am putut dormi bine. Poate ca imi era cam frig, dar si cu siguranta din cauza cainelui care se tanguie sub fereastra mea, ca ti se rupe inima. De exemplu la 1 noaptea cand mai vine stapana lui, si la 7 dimineata cand il scoate din casa.
Asa ca ieri m-am decis sa ma duc la plaja si sa trag un somn dupa pranz. Inca mai era soare, insa si un vant care ma cam racorea. Zis si facut. Ma culc pe prosop si, ca omul m-am intors pe partea cealalta, parte care era cu spatele la rucsac. La un moment dat aud o miscare brusca in spatele meu. Cand esti cu urechea lipita de pamant auzi mult mai bine. Credeam ca e un catel care s-a poticnit de rucsac. Ei bine, nu! Era un tip negricios cu par cret si cu fata de magrebian care deschisese rucsacul. Eram super uimita! El se uita la mine cu o privire spasita de copil si m-a intrebat de unde sunt si daca sunt din Argentina! (Deci e clar ca nu putea fi local, si-ar fi dat seama imediat) I-am zis sa plece imediat, iar el tot continua sa se scuze, de parca m-ar fi calcat pe picior din greseala. I-am zis ca oricum nu am bani la mine (nu aveam absolut nimic de furat, bine ca nu mi-a luat rucsacul cu tot cu haine). Apoi s-a urnit din loc cu pas incet. Nimeni din jur nu a suspectat nimic si nu ar fi putut sa suspecteze ceva dupa reactia lui. Era de fapt doar o femeie la vreo 20 de metrii de mine. In rest, plaja era cam pustie, prima zi de plaja pustie, chiar daca marea e calda inca. Deci concluzia e ca nici pe plaja nu am putut sa dorm bine. Tipul se uita in spate dupa mine, iar mie mi-a parut rau ca nu aveam nici macar mobil ca sa ma prefac ca sun la politie sau undeva. Ce putoare! De fapt pe plaje sunt multi africani de acelasi gen care iti spun Hola si intra cu tine in vorba si pe care ii evit totdeauna, si nu ii rasplatesc cu nici macar un cuvant! Sa se duca la femeile lor acoperite din cap pana in picioare care nu pot vedea niciodata plaja.
3 castele plimbatoare septembrie 27, 2007
Posted by Madalina in Castele umane, Spania.add a comment
Castelele plimbatoare de care scriam in insemnarea trecuta:
Esecul unuia:
Unul mai lung:
(mai mult…)
Despre castelele umane (English) septembrie 27, 2007
Posted by Madalina in Castele umane, Spania.add a comment
 |
You can see somewhere in Catalunya human towers are almost everyday during fiestas, every weekend in the rest of the season. In Tarragona there where last Sunday, this Sunday and this Monday. On Monday I was thinking that I know by heart this “castells” and that they won’t tell me too much now. |
But I was surprised and impressed by something new for me: in the end of the show they made castles of 4 levels which climbed up the stairs to the Cathedral and then climb down and walk like this, surrounded by people and glorious music, up to Plaça de la Font where the town-hall is. There, at the balcony the mayor and his stuff were waiting. The child who had stayed in the top went up to the mayor who took him/her in his arms. I made some movies. In one of the castles (there were 4 teams in total), the top most child was, I think, below 2 years old and she still had baby fat on her legs. She was very light and I’m not sure that she knows how to walk yet! She also had problems in climbing up to the tower, so the guy at the 3rd level pulled her up using his hands! Everybody laughed because of this clumsiness, especially because usually children climb up fast like monkeys. This girl was simply too young and small, but fearless!
To one of the teams happened almost a tragedy. Just 100 meters before the end, in front of the mayor and everybody, the top most girl couldn’t stand anymore and she lost her balance causing the falling of the tower. I was just 2 meters in front of them and recorded it. They started to cry, especially that girl, but also some men and women. All of them were visible dissapointed. I don’t remember seeing before so much sorrow gathered in one place. The impression was like after seeing a car crash in front of you. I felt like crying also! But the mayor took also this child in his arms at the balcony and wiped her tears and everybody applauded encouraging. The castles fall down quite often, but that one was a very special ocasion.
I remember that in one year, in a small town in Catalunya, where the tourists don’t come, they had this castels event. In the end, they raised 4 castels of 5 or 6 levels and slowly rotated them 360 degrees. In the very end they dropped down a long Catalan flag each, on the length of the castles. But these are things which has to be seen and not only to be told!
Aseara si azi septembrie 27, 2007
Posted by Madalina in Oameni, Spania.add a comment
Aseara am cinat cu o prietena si cu un autoinvitat spaniol despre care am fost prevenita ca e schizofrenic. Initial m-a speriat ideea ca trebuie sa ascult aberatiile unui om bolnav. Insa se trateaza si a vorbit numai de lucruri interesante, evident intelectuale (pentru specificul bolii), el fiind inginer de meserie (s-a imbolnavit dupa ce a terminat facultatea), foarte inteligent si cu talente muzicale. Prefera lecturi filozofice si mistice. Prietena mea insista ca Spania nu a dat mari filozofi, insa el tot incerca sa aduca contra-exemple inclusiv pe Seneca! Pe total ne-a amuzat. Insista intotdeauna pe ideile lui abstracte si impersonale, dar apreciez ca dupa ce le ducea la capat nu le relua. Cica din cand in cand mai recidiveaza si atunci pare un om cu adevarat bolnav, dar ma bucura ideea ca nu e pierdut pentru societate. De exemplu la masa nici nu a baut alcool (decat o bere fara alcool) si a mancat doar ton crud. Dupa asta a insistat sa ma duca cu masina acasa si iar apreciez faptul ca discursul lui de final (ca el e in armonie cu muzica si ca prietenii prietenilor lui sunt si prietenii lui, etc) a fost sub 1 minut. Locul unde m-a lasat a fost in dreptul Deputacio unde nu era nici o casa, si el m-a intrebat daca locuiesc chiar in Deputacio. I-am zis ca de fapt cobor scarile si el mi-a spus ca zona in care locuiesc de cheama Ciudad Jardin. De fapt am aflat multe chestii in seara trecuta, iar in masina am ascultat muzica unui compozitor argentinian de tango numit Ástor Piazzolla. Am invatat cuvinte noi in spaniola, si m-a bucurat faptul ca am putut sa inteleg aproximativ tot ce a spus si chiar sa-i comunic ce aveam eu in cap.
Azi dimineata treceam prin cartierul vechi al Tarragonei, si cum imi place zona nu ma grabeam. Ma gandeam ca in zona asta ar trebui sa imi gasesc camera din noiembrie. Tocmai ajunsesem in dreptul catedralei cand o batrana ma roaga sa o ajut sa treaca strada (de fapt o zona pietonala). Mergea greu in baston. Ma intreaba de unde sunt si unde locuiesc si daca platesc chirie. Imi spune apoi ca sa vin sa stau la ea, ca nu-mi cere nici un ban, doar companie, ca are o camera libera. Mi-a repetat rugamintea in stilul local, adica de multe ori, inclusiv adresa – care era dupa colt. Imi dau seama ca daca m-as duce acolo ar trebui sa si o ajut in diverse chestii pe care mi le va cere (ea va fi sefa), fara sa existe nici o intelegere prealabila. Avantajul ca pot sa imi exersez spaniola ar putea cadea daca ar ajunge sa-mi displaca. Ramane avantajul ca nu trebuie sa locuiesc cu enspe oameni in acelasi apartament. Cred ca o sa-i fac o vizita si daca e curat in bucatarie si in baie, iar camera nu e 2 pe 3, poate poate ma hotarasc. In general batranii mai neputinciosi au oameni angajati care ii ajuta, insa cum despre catalani se spune ca sunt zgarciti… Si totusi, sa locuiesti cu proprietarul in casa, nu a fost considerat niciodata un avantaj…
Artificii pe plaja septembrie 24, 2007
Posted by Madalina in Spania.add a comment
Ieri a fost penultima zi a festivalului Santa Tecla din Tarragona. Aseara a fost un spectacol de artificii in dreptul plajei.
O poza:
Voi mai adauga si altele in albumul meu Picassa.
Steaguri din orasul meu septembrie 24, 2007
Posted by Madalina in Spania.add a comment
Poza cu steaguri din orasul “meu”:
Europa – Spania – Catalunya – Tarragona
In dreapta se afla marea. Asta e unul din putinele locuri unde apare steagul Spaniei. Imi permit sa cataloghez blogul asta la categoria Spania, chit ca un catalan m-ar contrazice.
Ce mai fac si cum mai e in cateva fraze septembrie 22, 2007
Posted by Madalina in Spania.add a comment
In Tarragona a inceput Santa Tecla. Bautura festivalului e Chartreuse din care am carat si din Franta. Acum beau Horchata ca nu mai am apa, dar e dulce… Stau in casa ca ploua torential din cand in cand. Se mai aud pescarusii tipand si pisicile miorlaind. Din cand in cand cateii schiauna. Am mult de munca, dar si multa lene. Am dat drumul la televiziunea romaneasca si am ajuns la niste stiri oribile cu titluri cat tot ecranul cu privire la un carnagiu si barbati decapitati (doar un accident de masina cu 3 morti de fapt). Am mutat imediat. Acum una Lebedeva cu peruca rosie castiga saritura in lungime la Stuttgart. Ceva interesant: acum cateva saptamani s-a doborat recordul mondial la 100m!
Ploaia asta imi aduce aminte de Franta! Imi e dor de iarba verde si de excursiile mele montane si incep sa simt depresia omului care tocmai s-a lasat de un sport. Am tot fost la plaja in ultimele zile si am mai innotat, dar acum ploua…
Am jucat si carti pe doizece: whist, rentz, table si chiar sah. La grupul de sah o tipa i-a innebunit pe toti pe chat cu destainurile ei repetitive cu privire la schizofrenia pe care si-o trateaza. A scris asta de nenumarate ori: “Eu am 18 de ani, iar boala mi s-a declansat la 16 ani. Am avut puse mai multe diagnostice, ultimul fiind schizofrenie. Am avut si eu delir mistic, stateam numai in biserica si am avut halucinatii auditive pe aceasta tema. Vreau sa va spun ca sunt trecatoare, nu va speriati. E adevarat ca dureaza pana dispar (in cazul meu 2 ani). Tratamentul trebuie facut, nu intrati in panica daca nu se vede rezultatul imediat. Eu imi pierdusem speranta: luam Zyprexa si nu imi dispareau vorbele din minte. Am incercat si Rispolept, care imi facea foarte rau, am luat si leponex dar anemiaza. Am ramas pana la urma cu zyprexa si intr-un sfarsit m-a ajutat. Acum ma simt destul de bine, dar nu lucrez. Oamenii cu aceasta afectiune trebuie sa aiba o viata linistita, fara efort, spaime sau necazuri. Au nevoie de multa dragoste si sa nu stea singuri.Vedeti ca sunt foarte lucida si par om normal. Boala are perioade de criza si pe urma reveniri la normal.“, si apoi tot felul de remarci de genul “stai sa iau un pumn de Zyprexa sa ma calmez” atunci cand era luata peste picior si apoi revenea insistent cu mesajul de mai sus si cu alte explicatii suplimentare. Avea inclusiv un dialog pe chat cu inca cineva care era tot ea de fapt.
